Constipația reprezintă pasajul dificil al maselor fecale, de consistență crescută, mai puțin de 2 ori/săptămână, modificare de tranzit care durează mai mult de 2 săptămâni.
Frecvența scaunelor la copii variază în funcție de vârstă: nou-născuții și sugarii au câte 2-4 sau mai multe scaune pe zi, copiii până la 3 luni- 2-3 scaune/zi, copiii peste 3 ani au 1-2 scaune pe zi.
Constipația se întâlnește frecvent la copiii de vârstă 2-4 ani, când începe antrenamentul la toaletă.
Cele mai frecvente cauze a constipației:
- Funcționale (până la 95 % cazuri): reținerea fecalelor de către copil atunci când sunt la școală sau departe de casă, călătoriile, stresul
- Cauze anatomice: atrezia sa stenoza anală, anus imperforat
- Anomalii genetice: sindromul Down, distrofia musculară
- Anomalii ale nervilor intestinali: boala Hirschprung, spina bifida
- Medicamente: narcotice, antidepresive, plumb, intoxicație cu vitamina D, fenobarbital
- Boli endocrine: hipotiroidism, diabet zaharat
- Colagenoze: sclerodermie, lupus eritematos sistemic
- Fibroza chistică
- Intoleranța la proteinele laptelui de vacă
Simptomatologia copilului cu constipație:
Semnele și simptomele pot varia în funcție de vârsta copilului. Sugarii pot prezenta caracteristici clinice, cum ar fi încordarea, înroșirea feței și plânsul. Copiii mici pot prezenta scaune dureroase și dure, care pot fi asociate cu sângerare pe rect, secundară unei mici rupturi în canalul anal care duce la reținere suplimentară. Pacienții pot prezenta, de asemenea, murdărie fecală de retenție, care poate fi confundată cu diaree și îi va obliga pe părinți să solicite îngrijiri medicale. Alte manifestări includ dureri abdominale, distensie care provoacă greață și scăderea apetitului. Unii pacienți prezintă, de asemenea, enurezis și infecții ale tractului urinar, deoarece masele fecale apasă pe tractul urinar și blochează fluxul urinar normal.
Tratament:
Managementul constipației include supraveghere medicală, instrucțiuni alimentare, modificări de comportament și instrucțiuni privind antrenamentul la toaletă. Se recomandă un aport normal de fibre, un aport de lichide și un nivel de activitate fizică, iar utilizarea de rutină a prebioticelor sau a probioticelor nu este recomandată în tratamentul constipației copilăriei.
Creșterea numărului de fructe și legume fierte și piure, la fel ca și cerealele, poate fi o opțiune. În plus, aportul crescut de lichide, în special de suc care conțin sorbitol, cum ar fi prune, pere și măr, sunt de mare ajutor. Părinții sunt rugați să formeze la copii un program de defecație de 2-3 ori pe zi, la 5-10 minute după alimentație.
Supozitoarele de glicerină se recomandă la sugari pe termen scurt.
Laxativele reprezintă tratamentul de primă linie pentru constipația copilăriei și, dacă este implementat un regim adecvat, acestea au adesea o ameliorare simptomatică. Ghidurile de consens recomandă polietilenglicol (PEG) zilnic la o doză de 1 până la 1,5 g/kg pe zi timp de 3 până la 6 zile pentru eliminarea fecală inițială, urmată de o doză zilnică de întreținere de 0,4 gr/kg pe zi timp de cel puțin 2 luni pentru prevenirea reacumulării. Un laxativ stimulator trebuie adăugat dacă PEG singur nu provoacă dezimpactare după 2 săptămâni de tratament.
Oriunde intervențiile dietetice au eșuat, pot fi necesare agenți de înmuiere osmotică a scaunului, cum ar fi lactuloza, lactitolul și sorbitolul. Cazurile mai rezistente de constipație funcțională pot necesita utilizarea judicioasă a unui agent de stimulare, cum ar fi siropul de senna sau preparatele cu bisacodil pe termen scurt.
Lasă un răspuns