Un proiect de lege care să înlocuiască termenul „limba moldovenească” cu „limba română” în toate actele legislative și să redenumească sărbătoarea națională „Limba Noastră” în „Limba Română” a fost înaintat Parlamentului de un grup de deputați PAS din Moldova.
Proiectul de lege include, de asemenea, o prevedere de recunoaștere a învechirii articolului 13 alineatul (1) din Constituție, care se referă la funcționarea limbii pe baza alfabetului latin. Una dintre autorii proiectului de lege, Veronica Roșca, a declarat că inițiativa are ca scop restabilirea locului de drept al limbii române, iar propunerea se bazează pe maturitatea tuturor parlamentarilor.
„Ține mai mult de implementarea unor prevederi ale Curții Constituționale, care s-au prăfuit un pic. Respectiv, ne dorim până la 27 martie, cu o conotație simbolică, să fie adoptat deja în a doua lectură, pentru a putea să-i dăm limbii române locul și rolul cuvenit. Nimeni nu-l contestă, dar deja era și rușinos”. A precizat Veronica Roșca.
Proiectul conține trei prevederi importante.
„Prima prevedere – sintagma „limba moldovenească” va fi substituită cu sintagma „limba română” absolut în toate actele normative. A doua prevedere ține de sărbătoarea „Limba Noastră”, va fi înlocuită cu sărbătoarea „Limba Română”, iar a treia prevedere ține de constatarea desuetudinii textului art. 13 al. 1 din Constituție ce ține de „funcționând pe baza grafiei latine””. A declarat Veronica Roșca.
Cu toate acestea, unii parlamentari din opoziție au criticat propunerea, invocând articolul 13 din Constituție, care prevede că limba oficială a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza alfabetului latin.
În 2013, Curtea Constituțională a declarat că limba oficială a Republicii Moldova este româna, așa cum se precizează în Declarația de independență, care are prioritate față de textul Constituției. Cu toate acestea, articolul 13 din Constituție nu a fost modificat în cei zece ani de la pronunțare.
Această propunere nu este prima încercare de a înlocui „limba moldovenească” cu „limba română”. Problema a fost o sursă de controverse de ani de zile, unii politicieni și cetățeni susținând că limba moldovenească este o limbă separată de română.
Alții susțin că limba moldovenească este pur și simplu un dialect al românei și că recunoașterea acesteia ca limbă separată este o mișcare politică menită să distanțeze Moldova de România.
Proiectul de lege propus a primit, de asemenea, atenție internațională. Președintele României, Klaus Iohannis, și-a exprimat recent sprijinul pentru inițiativă, afirmând că este un „pas logic” și că „recunoașterea limbii române este un aspect esențial al identității noastre naționale”.
Uniunea Europeană și-a exprimat, de asemenea, sprijinul față de proiectul de lege, ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko, afirmând că „promovarea limbii române în Moldova este o chestiune de integrare europeană și de valori europene”.
În ciuda acestui sprijin, rămâne neclar dacă proiectul de lege va fi adoptat. Unii parlamentari din opoziție au promis că vor lupta împotriva propunerii și există îngrijorări că aceasta ar putea duce la o polarizare politică suplimentară în Moldova. Cu toate acestea, susținătorii proiectului de lege rămân optimiști, afirmând că este un pas necesar în restabilirea locului de drept al limbii române în Republica Moldova.
Partajează acest conținut:
BRAVO,BRAVO,BRAVO !!! JUST ați procedat !!!