REPETĂM? 27 martie 1918 Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România

1. CONTEXTUL ISTORIC

Contextul istoric al realizării Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, este legat de sfârșitul primului război mondial, la care România se alătură în anul 1916. 

România semnează o Convenție cu Antanta, care prevedea dreptul României de a anexa teritoriile românești din Austro-Ungaria.

La sfârșitul războiului se destramă marile imperii: Habsburgic, Otoman și Țarist și se formează state naționale.

Sunt aplicate două principii:

-al autodeterminării popoarelor

-al naționalităților

Etapele unirii au urmărit un tipar: autonomia, independența, unirea cu România

Contextul istoric

2.Unirea Basarabiei 27 martie 1918

Unirea Basarabiei

-se afla sub dominație rusă

-în Rusia începe revoluția bolșevică

-oct. 1917 Congresul ostașilor români din Basarabia anunță autonomia și convocarea Sfatului Țării cu rol de Adunare reprezentativă. Acesta este proclamat Republica Democratică Moldovenească.

-în 1917 se formează Partidul Național Moldovenesc condus de Ion Inculeț 

-soldații ruși ocupă Chișinăul, astfel că a fost solicitat ajutor guvernului român de la Iași

-se proclamă independentă

-la 27 martie 1918 Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România

Unirea Basarabiei 27 martie 1918

3.Unirea Bucovinei 15 noiembrie 1918

Unirea Bucovinei

-apar tendințe de anexiune din partea Ucrainei

-în oct.1918 se formează Consiliul Național Român, condus de Iancu Flondor care a cerut autodeterminarea națională

-se solicită sprijinul armatei române

-la 15 noiembrie 1918 Consiliul General al Bucovinei a voatat în unanimitate unirea cu România

4.Unirea Transilvaniei 1 Decembrie 1918

Unirea Transilvaniei

-în 1918 necesare reia activitate Partidul Național Român

-oct. 1918 Declarația de la Oradea a reprezentat o Declarație de independență, fiind citită de A.Vaida Voevod în Parlamentul de la Budapesta

-se formează Consiliul Național Român Central 

-la 1 Decembrie 1918 a fost organizată Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

-la ea participă 1228 de delegați și peste 100.000 de persoane

-deschiderea a fost făcută de Gheorghe Pop de Băsești și Vasile Goldiș

-Adunarea a avut un caracter plebiscitar = să voteze Unirea

-Unirea a fost votată în unanimitate

-guvernul provizoriu numit Consiliul Dirigent era condus de Iuliu Maniu

Românii veniți la Alba Iulia au strigat:

TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE!

TRĂIASCĂ ROMÂNIA DODOLOAȚĂ!

Unirea Transilvaniei

În aceeaşi zi, Regele Ferdinand şi Regina Maria se întorc de la Iaşi, Bucureşti redevenind astfel capitala ţării. Urcaţi pe cai, regele, regina, principele Nicolae şi generalul Berthelot au mers în fruntea oştirii române şi a detaşamentelor aliate (engleze şi franceze), trecând pe sub Arcul de Triumf. Regina Maria, care îşi agăţase de şa un buchet de crizanteme galbene, îi salută pe cei care aclamau cortegiul regal. 

Marea Unire

5.Recunoașterea Unirii

Recunoașterea internațională a Unirii

-1919-1920 a fost oragnizată Conferința de pace de la Paris, la care s-au recunoscut granițele noului stat prin tratatele de pace încheiate

-este meritul deosebit al Reginei Maria, care a luptat pentru recunoașterea Unirii

– principala preocupare a diplomaţiei româneşti, în cursul acestui an, a fost ratificarea, prin tratatele de pace, a actelor de Unire din 1918. Şeful delegaţiei române la Paris, Ion I.C. Brătianu, întâmpina multe greutăţi ca urmare a faptului că România, ca şi alte ţări mici, fusese trecută în categoria statelor cu interese limitate şi nu era acceptată la elaborarea tratatelor de pace. În acest context, Regina Maria, cu acordul lui Ferdinand decide să plece la Paris pentru a susţine cauza României, în contextul relaţiilor pe care le avea cu lumea occidentală.

7 martie 1919: este primită de Georges Clemenceau, primul-ministru al Franței și, totodată, președintele Conferinţei de Pace de la Paris pt a discuta despre Unire

Regina Maria și Ferdinand Întregitorul

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*