Comisia Electorală Centrală a înregistrat astăzi ultimii candidați pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Candidații înregistrați vor participa în cadrul scrutinului electoral care va avea loc pe data de 20 octombrie 2024. În aceeași zi va avea loc și referendumul la caare cetățenii vo răspunde dacă vor să fie introdus în Constituția Republicii Moldova un articol nou prin care se definește viitorul și calea europeană.
În total au fost înregistrați unsprezece candidați care au reușit să strângă peste 15 mii de semnături care au fost validate de către Comisia Electorală Centrală. Candidații înregistrați au diferite viziuni asupra vectorului spre care ar trebui să meargă statul R. Moldova, unii candidați susțin că Chișinăul trebuie să se reunească cu România, alți candidați susțin că viitorul statului este să se integreze în Uniunea Europeană, ceilalți susțin că trebuie Republica Moldova trebuie să se apropie de Federația Rusă.
De și marea majoritate din cei din urmă care susține apropierea mai mult de Federația Rusă au ales să un mesaj mai subtil din cauza că Rusia duce un război în țara vecină Ucraina, ei susțin că trebuie Moldova să rămână independentă pentru că a nu pierde simpatia etnicilor ucraineni și a alegătorilor care nu susțin războiul din țara vecină.
În fiecare campanie electorală din Republica Moldova, candidații la alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale, invocă două teme, Limba vorbită și vectorul de dezvoltarea, fie că este integrarea în Uniunea Europeană, apropierea de Rusia sau Unirea cu România. Aceste teme sunt folosite pentru a câștiga atenția alegătorului dar și ca să separe în tabere electortul.
Primul candidat înregistrat este Alexandr Stoianoglo, procuror de carieră, fost procuror general care este susținut de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Alexandr Stoianoglo este etnic găgăuz, activând ca procuror în UTAG, declară că viitorul statului este indepenedent, PSRM susține apropiere de Federația Rusă.
Stoianoglo susține că vorbește limba română, PSRM care îl susține că limba de stat este limba moldovenească. În 2024 a fost modificat articolul 13 din constituție, conform Declarației de Independență limba de stat este limba română. Stoianoglo mizează pe electoratul de centru-stânga.
Al doilea candidat înregistart este actuala președintă Maia Sandu, a activat în calitate de prim-ministră, ministră a educației, economistă la Banca Modială.
Maia Sandu este susținută pentru funcția de președinte de către Partidul Acțiune și Solidaritate care este la guvernare care susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Eforturile depuse de Maia Sandu și deputații PAS au adus la deschiderea negocierilor pentru integrarea în UE.
Sandu declară că vorbește limba română, deputații PAS susțin că limba de stat, este limba română, tot ei fiind deputații care au votat modificare articolului 13 din constituție, astfel au înlocuit sintagma limba moldovenească cu limba română. Sandu mizează pe electoratul de centru-dreapta, unionist.
Al treilea Candidat înregistrat este Renato Usatîi care este susținut în cursa prezidențială de către Partidul Nostru. Renato Usatîi este un om de afaceri care a activat mai mulți ani Rusia. Usatîi susține că Republica Moldova nu trebuie să adere la nici un bloc comunitar sau uniunea economică, ar trebuie să fie independentă, în trecut susținea o apropiere profundă de Rusia, declara că modelul lui de președinte este Alexandr Lukașenko, președintele Belarus.
În anii precedenți Usatîi declara că vorbește limba moldovenească, în 2024 nu este așa de categoric, îi spune limba noastră. Membrii Partidului Nostru au păreri de spre denumirea limbii de și majoritatea îi spun moldovenească. Usatîi mizează pe electoratul de centru-stânga.
Al patrulea candidat înregistrată este Vasile Tarlev, fost prim-ministru în perioada comunistă. Vasile Tarlev este susținut în cursa pentru prezidențiale de către Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Tarlev este un susținător al integrării Republicii Moldova în Uniunea Vamală Euro-Asiatică și apropiere de Rusia, PCRM susține aceeași ideea dar mai voalat,
Pe când erau la guvernare după eșuarea planului Kozak, au fost cei care au început mecanismele de integrarea în Uniunea Europeană. Tarlev și PCRM susține că limba de stat este limba moldovenească.
A cincea candidată înregistrată este Irina Vlah, juristă de meserie, fostă bașcană a Regiunei Autonome Găgăuze. Irina Vlah susține ca viitorul Republicii Moldova este să aderea la Uniunea Europeană, având și o viziune diferită despre cum ar trebuie să fi R. Moldova în Uniunea Europeană, de și face în același timp vizite regulate în Federația Rusă. În anii precedenți susținea integrarea în Uniunea Vamală Euro-Asiatică creeată de Rusia.
Susține că vorbește limba română pe care a învățat-o mai bine în ultimii ani, anterior susținea că vorbește limba moldovenească de și majoritatea discursurile sale publice nu erau nici în română sau găguză, dar în limba rusă. Vlah mizează pe electoratul de centru-stânga și etnicii găgăuzi.
Al șaselea candidat înregistrat este Ion Chicu, fost prim-ministru, economist de carieră. Ion Chicu susține ca Republica Moldova să fie independentă, să nu adere la blocuri comunitare și economice, este un critic al Uniunii Europene dar aprobă modelul de dezvoltare European, susține ca Moldova să aibă relații apropiate cu Federația Rusă.
Este susținut în cursa prezidențială de către PDCM care are scris în statut Integrarea în Uniunea Europeană. Ion Chicu și PDCM susțin că limba de stat este limba română. Chicu mizează pe electoratul de centru-stânga.
Al șaptelea candidat înregistrat este Andrei Năstase, fost ministru de Interne, jurist de carieră. Andrei Năstase este susținut în cursa prezidențială de către un grup de cătățeni, susține ca vectorul de dezvoltarea a Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană sau Unirea cu România. Năstase susține că limba de stat este limba Română. Mizează pe electoratul de centru-dreapta, unionist.
Al optulea candidat înregistrat este Ocatvian Țîcu, fost boxer, fost ministru al Tineretului, deputat, istoric. Octavian Țîcu este susținut de către ”Blocul Împreună” în cursa prezidențială. Țîcu susține că viitorul Republicii Moldova este reunirea cu România, partidele din ”Blocul Împreună” susțin aderarea la Uniunea Europeană, dar liderul unui partid care face parte din bloc se declară unionist.
Octavian Țîcu și ”Blocul Împreună” declara că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
A noua candidată înregistrată este Victoria Furtună, procuroră de meserie. Victoria Furtună este susținută de către un grup de cetățeni pentru cursa prezidențială, în spațiul public este asociată cu imaginea lui Ilan Șor, nu a confirmat afilierea cu Șor. Furtună susține că Moldova nu ar trebuie să se integreze în Uniunea Europeană. Furtună susține că limba de stat este limba moldovenească. Mizează pe electoratul de centru- stânga.
A zecea candidată înregistrată este Natalia Morari, jurnalistă de meserie. Natalia Morari este susținută de un grup de cetățeni pentru cursa prezidențială, în spațiu public este asociată ca om al Rusiei, de ceva timp este acuzată că în spatele acțiunelor sale este Veaceaslav Platon, Morari infirmă aceste asocieri.
Natalia Morari declară că susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Declară că vorbește limba Română. Mizează pe electoratul de centru-dreapta.
Al unsprezecelea candidat înregistrat este Tudor Ulianovschi, diplomat, fost ministru. Tudor Ulianovschi este susținut de un grup de cetățeni pentru cursa prezidențială, în spațiul public mai este asociat cu Vlad Plahotniuc, Ulianovschi infirmă această asociere. Ulianovschi declară că susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Declară că vorbește limba Română. Mizează pe electoratul de centru-dreapta.
Partajează acest conținut:
