Republica Moldova își întărește controlul la frontiera de sud după un nou atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Drone rusești au lovit în timpul nopții un punct de trecere a frontierei aflat în apropierea Republicii Moldova, iar autoritățile de la Chișinău au mobilizat suplimentar polițiști de frontieră, vameși și salvatori.

Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile moldovene, drone de tip „Shahed” au căzut pe teritoriul Ucrainei, la aproximativ 300 de metri de frontiera de stat cu Republica Moldova. În urma atacului, punctul ucrainean de trecere Tabachei a fost afectat.

Din cauza incidentului, activitatea punctului de trecere Mirnoe – Tabachei a fost sistată temporar, iar traficul a fost redirecționat către alte puncte de frontieră. Potrivit datelor preliminare, nu au fost înregistrate victime.

Localnicii din zonă au relatat că exploziile au fost puternice și au provocat panică, în special în rândul familiilor cu copii.

Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău a anunțat că, după atac, în zona de sud au fost mobilizate echipe suplimentare ale Poliției de Frontieră din Copceag și Giurgiulești. Acestea acționează împreună cu Serviciul Vamal și salvatorii pentru monitorizarea permanentă a situației.

Autoritățile moldovene afirmă că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, au fost înregistrate peste 50 de cazuri de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova sau de cădere a unor fragmente de drone și rachete pe teritoriul țării. Până în prezent, incidentele menționate nu s-au soldat cu victime.

România a intervenit cu avioane F-16

Un alt incident a avut loc în Marea Neagră, unde România a ridicat în aer două avioane F-16 după ce o dronă maritimă cu explozibil a fost observată în apropierea infrastructurii energetice din zona proiectului Neptun Deep.

Drona se afla în apropierea platformei Neptun Alfa, la aproximativ 150 de kilometri est de Constanța și la câteva sute de metri de infrastructura energetică.

Ministerul român al Apărării a activat o celulă de comandă, iar două aeronave F-16 au primit ordin să intervină. Una dintre drone a fost lovită cu tunul de bord al avionului.

Potrivit explicațiilor oferite de ministrul român al Apărării, utilizarea tunului a fost considerată o soluție mai eficientă deoarece ținta se deplasa lent. Intervenția de la distanță a urmărit, în primul rând, protejarea militarilor și a personalului aflat în zona platformei.

Ulterior, Garda de Coastă ar fi identificat o altă dronă maritimă, care urma să fie neutralizată. Originea aparatelor nu fusese stabilită oficial la momentul informațiilor prezentate.

SIS: depozitele de la Cobasna conțin mai puțină muniție decât se estima

În regiunea transnistreană se află aproximativ 14.000 de tone de muniție, potrivit unei evaluări prezentate de Serviciul de Informații și Securitate și Agenția de Informații Militare.

Din acest volum, aproximativ 2.800 de tone reprezintă substanțe explozive. O mare parte din arsenal datează din perioada sovietică.

Noile date sunt semnificativ mai mici decât estimările vehiculate anterior, potrivit cărora în depozitele de la Cobasna s-ar afla peste 20.000 de tone de muniție.

Instituțiile au prezentat și imagini din interiorul complexului de depozite.

Evaluarea oficială contestă, de asemenea, scenariile potrivit cărora o eventuală explozie a întregului arsenal ar putea produce efecte comparabile cu explozia nucleară de la Hiroshima. Potrivit experților citați, detonarea simultană a întregii cantități este considerată extrem de puțin probabilă, deoarece munițiile sunt păstrate în buncăre separate.

Moldova cere despăgubiri pentru poluarea Nistrului

În paralel, Republica Moldova analizează posibilitatea de a solicita Federației Ruse despăgubiri pentru prejudiciile provocate în urma poluării râului Nistru.

După atacurile asupra infrastructurii hidroenergetice din Ucraina, produse petroliere au ajuns în apele Nistrului. Autoritățile moldovene estimează prejudiciul la 455,5 milioane de lei românești, echivalentul a aproximativ 25 de milioane de euro.

Documentele au fost transmise Procuraturii Generale, iar autoritățile susțin că dosarul se află într-o etapă avansată.

Ministrul Mediului a declarat că Republica Moldova intenționează să solicite Federației Ruse plata prejudiciului și, dacă va fi necesar, să recurgă la instanțele internaționale.

Chișinăul spune că este mai bine pregătit pentru o nouă poluare a Nistrului

Experiența crizei provocate de poluarea Nistrului a determinat autoritățile să-și consolideze capacitatea de intervenție.

În prezent, Republica Moldova dispune de două depozite strategice cu echipamente pentru intervenții în caz de poluare – unul în zona Costești și unul la Chișinău.

Potrivit ministrului Mediului, în aceste depozite sunt disponibile peste 20.000 de metri de baraje absorbante, iar echipamentele pot fi transportate rapid în zonele afectate.

Autoritățile susțin că au fost îmbunătățite și protocoalele de intervenție și că există personal instruit pentru gestionarea unor eventuale accidente de poluare.

În timpul crizei precedente, Republica Moldova a primit sprijin din partea României, Poloniei și a altor state europene. România a trimis rapid specialiști și echipamente, iar prin mecanismele europene au fost furnizate materiale absorbante, echipamente de protecție chimică și alte materiale necesare.

Autoritățile de la Chișinău susțin că, în cazul unei noi crize, Moldova ar putea interveni independent pentru o perioadă inițială, până la mobilizarea sprijinului internațional.

Nistrul rămâne vulnerabil

Autoritățile recunosc însă că Republica Moldova rămâne vulnerabilă deoarece Nistrul reprezintă principala sursă de apă a țării, iar o mare parte a debitului și a calității apei depinde de ceea ce se întâmplă în amonte, pe teritoriul Ucrainei.

Chișinăul și Kievul discută gestionarea comună a resurselor de apă și necesitatea unor mecanisme care să permită reacția rapidă în cazul unei noi poluări sau al unei reduceri semnificative a debitelor.

În același timp, schimbările climatice și perioadele tot mai frecvente de secetă sporesc presiunea asupra resurselor de apă.

Autoritățile moldovene consideră că țara trebuie să dezvolte și surse alternative de apă, care să poată fi activate rapid în cazul în care Nistrul ar deveni temporar indisponibil.

În contextul războiului din Ucraina, apropierea tot mai mare a incidentelor militare de frontiera Republicii Moldova, riscurile pentru infrastructura energetică din regiune și vulnerabilitatea Nistrului determină Chișinăul să-și consolideze atât securitatea de frontieră, cât și capacitatea de reacție în situații de urgență.